Facturile la energie au fost plafonate timp de trei ani, dar de la 1 iulie piața de electricitate se va liberaliza și consumatorii vor plăti prețul întreg. Pentru cei cu consum mic, care plăteau cel mai mic preț, facturile se vor dubla, însă Guvernul caută soluții pentru a le acorda subvenții, astfel încât să nu resimtă un șoc, spune George Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), într-un interviu pentru Stiri.blog.
Este vorba despre aproape jumătate din totalul de 9 milioane de clienți de electricitate din România, care consumă sub 100 kWh pe lună și au plătit până acum cel mai mic preț, respectiv 0,68 lei pe kWh. Aceștia ar trebui să primească vouchere pentru a-și plăti facturile la curent, spune șeful ANRE.
„Își pot schimba furnizorul de energie electrică sau furnizorul de gaze naturale la fel de simplu și de ușor cum ne schimbăm operatorul de telefonie mobilă”, afirmă Niculescu.
Șeful ANRE atrage atenția că piața nu este pe deplin matură și încă există acei „băieți deștepți” – traderi care cumpără ieftin de la producători o cantitate mare de energie pe termen lung, apoi o vând mai scump furnizorilor care au consumatori finali sau pur și simplu renunță la contracte dacă prețul în piață scade.
Este timpul ca „băieții deștepți” să devină „băieți corecți”, spune Niculescu. ANRE vrea să introducă obligativitatea plății unui avans de 30% pentru toate contractele din piața angro, pentru a stopa aceste practici, iar măsura este în consultare publică.
– Să începem cu subiectul la zi: liberalizarea pieței de energie. Care sunt cele mai importante lucruri pe care trebuie să le știe consumatorii?
– În pregătirea perioadei de până la liberalizare, este de datoria ANRE să informăm cât mai corect consumatorul de energie electrică și de gaze naturale cu privire la drepturile pe care aceștia le au. Și vreau să înțeleagă cei care ne urmăresc că își pot schimba furnizorul de energie electrică sau furnizorul de gaze naturale la fel de simplu și de ușor cum ne schimbăm operatorul de telefonie mobilă.
În momentul în care vedem o ofertă mai bună la un alt operator de telefonie mobilă, ne portăm fără niciun fel de piedică către operatorul care ne oferă cea mai bună ofertă. La fel trebuie să procedăm și în privința furnizorilor de energie electrică și de gaze naturale. Furnizorii de energie trebuie să înțeleagă și ei că, în România, consumatorii nu sunt captivi. Portofoliile de clienți pot migra de la unu la altul în funcție de cel mai bun preț.
– Cum vor arăta facturile după 1 iulie?
– Îmi este greu să vă spun cum vor arăta. Este clar că în momentul de față plafoanele care au fost stabilite de Guvern, cel de 0,68 lei pe kilowatt-oră, 0,8 lei și un leu pentru consumatorii casnici, din punctul meu de vedere, plafoanele acestea nu vor mai arăta la fel pentru o parte dintre consumatori.
De aceea, în ordonanța nouă pe care a aprobat-o Guvernul României este specificat faptul că după 1 iulie, pentru o anumită categorie de consumatori, care urmează să fie determinată de Ministerul Energiei, propunerea noastră a fost de introducere a unui voucher pentru energie în așa fel încât dacă în facturi creșterile se vor vedea pentru anumiți consumatori, probabil cei de la categoria de 0,68 bani, deci cu un consum foarte mic, această creștere să fie în continuare suportată de stat.
Pentru că, dacă urmăriți și declarațiile mele pe care le-am făcut în decursul timpului, eu cred că această liberalizare sau trecerea la o piață normală de energie electrică cu oferte concurențiale trebuie să se facă în așa fel încât consumatorul să nu înregistreze șocuri în factură. Eu nu-mi doresc să revenim la situația în care erau semnalate în mass-media situații de neimaginat, consumatori casnici cu facturi de mii de lei sau zeci de mii de lei pe lună, cazuri pe care încercam punctual să le rezolvăm pe vremea când eram la Ministrul Energiei, pentru că nu înțelegem cum un consumator casnic poate să primească o astfel de factură de la furnizor.
„Nu întotdeauna trebuie să ne lăsăm cu toată încrederea pe furnizori”
– De ce se întâmpla asta, cum apăreau astfel de facturi?
– Erau citiri greșite, erau estimări făcute… Acum n-o să mă iubească furnizorii pentru ce spun, dar nu întotdeauna trebuie să ne lăsăm cu toată încrederea pe furnizori. Trebuie să fim și noi diligenți, să vedem exact consumul pe care îl înregistrăm, să încercăm să ne trimitem noi indexul în așa fel încât să nu mai vedem în facturi cantități de energie estimate.
– Să reacționăm, să fim proactivi?
– Exact, să fim proactivi. Trebuie să ne schimbăm puțin modul în care am consumat energie până acum. Cred că dacă avem acest caracter de proactivitate este până la urmă în avantajul nostru.
Repet, cum căutăm oferte pentru telefonia mobilă și dacă un operator îmi oferă, nu știu, trafic nelimitat sau minute mai multe în roaming, mă portez imediat la la acel provider de soluții. La fel trebuie să fac și în cazul energiei electrice și a gazelor naturale. Sunt zeci de furnizori cu oferte și eu doar trebuie să mi-o caut pe cea care este avantajoasă mie.
Și, evident, repet, furnizorii să vină cu oferte serioase. Nu cum am văzut acum ceva timp oferte pe comparatorul de prețuri de pe site-ul ANRE la niște prețuri foarte, foarte mari. Am ieșit public și am reacționat. Am spus că acele oferte, din punctul meu de vedere, sunt neserioase, iar furnizorii care vin cu astfel de oferte pesemne că nu vor clienți. Din moment ce își doresc să vândă cantități de energie la un preț foarte mare, înseamnă că de fapt nu își doresc clienți. Atunci nu înțeleg de ce mai dețin licență de furnizor.
Care este „prețul corect” din piață, după 1 iulie
– M-am uitat pe comparatorul de prețuri pentru perioada de după 1 iulie. Sunt prețuri de la 1,1 lei pe kilowatt-oră la 1,2 – 1,3 în sus.
– Da.
– Sunt acestea prețurile corecte din piață?
– Dacă ținem cont de valoarea la care se tranzacționează energia electrică atât pe OPCOM (bursa de energie – n.r.), spre exemplu, cât și în contractele bilaterale, vedem că acest lucru se face în jurul sumei de 500-550-580 lei pe megawatt-oră. Dacă adăugăm toate taxele, tarifele de distribuție, TVA, evident că trebuie să fie și o marjă de profit a furnizorului, vedem că prețul energiei ajunge în jur de un leu, un leu și 10 bani pe pe kilowatt-oră.
– Este o dublare pentru cei care au plafonul de 0,68 de lei pe kWh.
– Exact. Este aproape o dublare pentru cei care au plafonul de 0,68. De aceea vă spuneam că pentru anumite categorii de consumatori, Ministerul Energiei împreună cu Ministerul Muncii va pregăti aceste subvenții – vouchere pentru energie, cred că se vor numi – în așa fel încât consumatorii care au acest caracter de vulnerabilitate să fie protejați de această schemă.
Ce consumatori vor primi vouchere
– Din datele de la ANRE, câți consumatori se pot încadra în categoria „vulnerabili”?
– În momentul de față, categoria de vulnerabil este stabilită în funcție de venit. Tranșele acelea de venit sunt parte dintr-o anexă la o hotărâre de Guvern dată de Ministerul Muncii și, – sper să nu greșesc – n-au mai fost actualizate din 2021.
Numărul de consumatori vulnerabili este foarte mic în momentul de față. Cu siguranță că nu reflectă realitatea. În ședințele pe care le-am avut împreună cu Ministerul Muncii și cu Ministerul Energiei am exprimat opinia autorității de reglementare că aceste tranșe de venit, aceste praguri de venit ar trebui actualizate pentru că veniturile în România au înregistrat un trend crescător și atunci și aceste praguri de venit ar trebui actualizate.
Cred însă că se pot face prin ordin de ministru. Repet, nu am informații de la Ministerul Muncii foarte clar, dar, din informațiile generale pe care le am, cred că aceste actualizări de praguri se pot face prin ordin de ministru și atunci numărul de consumatori vulnerabili care se încadrează în aceste praguri de venituri ar crește.
Dar pe lângă acești consumatori vulnerabili cu siguranță că trebuie protejați și acești consumatori de care vorbeam mai devreme, cu un consum mic de energie electrică până în 100 de kilowați, care, așa cum bine ați spus, în urma ofertelor care există în piață astăzi, există riscul ca factura lor să înregistreze o creștere de 50-60%, deci și pentru aceștia trebuie intervenit cu aceste vouchere pentru energie, din punctul nostru de vedere, al reglementatorului. Însă trebuie foarte clar să vă spun că noi nu avem drept de inițiativă legislativă, deci noi nu putem să facem legi sau ordonanțe de urgență. Noi venim cu legislație secundară. După ce legile sau ordonanțele de urgență sunt aprobate, venim și reglementăm la nivel de legislație secundară.
– Mai este timp să se facă toate aceste lucruri în două luni? Mă refer la vouchere și la sistemul de protecție pentru vulnerabili?
– Din punctul meu de vedere, cred că da, cred că este timp, cred că ordonanța de urgență a fost aprobată acum ceva timp, deci cred că deja se lucrează la lucrul acesta. Nu am o imagine completă a stadiului, pentru că nu am mai participat la discuții după aprobarea ordonanței de urgență care a prelungit schema de sprijin, dar cred că lucrurile se desfășoară în sensul acesta.
Noi derulăm această campanie de informare astfel încât consumatorii de energie electrică și de gaze naturale să primească aceste informații în timp util. Deci nu vrem să fie luați prin surprindere sub nicio formă, ci să conștientizeze ce se va întâmpla și care este rolul clar al autorității de reglementare și care sunt tool-urile necesare ca aceștia să verifice prețurile la energie furnizate de toți furnizorii.
Ce facem când găsim nereguli în facturile la energie
– La ce să fie atenți consumatorii în factură? Ați spus, un exemplu, să nu apară un consum prea mare. La ce altceva să se mai uite?
– Haideți să vă spun la ce mă uit eu. Eu sunt atent în primul rând, de fiecare dată când primesc o notificare cu privire la perioada de transmitere a indexului – atât la gaze naturale, cât și la energie electrică – de fiecare dată când este perioada aceea de transmitere a indexului, eu mă duc, îl transmit și atunci cantitatea de energie electrică sau de gaze naturale pe care chiar am consumat-o aceea îmi este facturată.
Evident că trebuie să fim atenți și în perioada aceasta de plafonare și în perioada post-plafonare la prețul pe care ni-l facturează furnizorul de energie electrică. Nu cumva să avem surprize că în perioada aceasta în care prețurile sunt plafonate în vreo factură de energie electrică sau de gaze naturale, un consumator primește factura cu prețul mai mare decât cel stabilit de ordonanța de urgență, pentru că atunci avem o problemă serioasă, înseamnă că furnizorul acela undeva face niște greșeli grave.
Orice astfel de problemă pe care consumatorii o sesizează în facturile lor trebuie adresată către autoritatea de reglementare.
– Care sunt principalele probleme semnalate de consumatori?
– În principal este vorba de emiterea cu întârziere a facturilor. După aceea se trezesc cu o factură care are o valoare foarte mare sau cu mai multe facturi emise într-o perioadă de o săptămână. Le sunt emise 5-6-7-8 facturi pentru o perioadă restantă de timp.
Apoi este vorba de citiri greșite ale indexului, ceea ce determină o valoare mare a facturii. De obicei, acestea sunt cele mai des reclamate lucruri pe care le primim la ANRE.
– Cine sunt furnizorii care fac aceste greșeli repetat?
– N-aș vrea să le fac reclamă negativă. N-o să folosesc partea aceasta de acțiuni ca pe o campanie de promovare a activității mele, dar sunt de obicei furnizorii cu mulți clienți, cei care au un portofoliu, sute de mii de clienți, milioane de clienți de consumatori casnici.
Greșelile sunt nu neapărat direct proporționale cu numărul de clienți, ci au tendința să greșească mai mult decât decât ceilalți. Dacă chiar este de interes, evident că pot să-i nominalizez, dar modalitatea aceasta de public shaming prefer să nu o fac decât doar în situația în care văd că lucrurile nu tind să se îmbunătățească. Atunci evident că vom face publice și numele operatorilor care greșesc cel mai des.
Cât de matură este piața energiei din România
– Credeți că există suficientă concurență în piață? Sunt câțiva furnizori mari, cu prețuri oarecum asemănătoare. Dar ce puteți face sau ce pot face în general autoritățile pentru a înteți competiția între ei, astfel încât la consumatori prețul să scadă?
– Concurență în piața de energie există în momentul de față, din punctul nostru de vedere. Evident că lucrurile pot fi îmbunătățite. Trebuie însă să stabilim foarte clar ce fel de piață de energie ne dorim.
Ne dorim o piață de energie care să fie ultra-reglementată, în care statul să stabilească limite de preț, să impună modalități clare în care se tranzacționează energie electrică și atunci vom avea o piață care este reglementată.
Sau vrem să avem o piață în care se intervine doar punctual, în urma unei monitorizări foarte responsabil făcute, iar în urma monitorizării pieței de energie electrică putem să avem declanșate investigații care să ducă la amenzi din cifra de afaceri, cum am mai avut. Deci trebuie foarte clar să să vedem ce fel de piață de energie ne dorim în România.
Un alt lucru care este foarte important: este piața de energie din România destul de matură, în așa fel încât numărul de reglementări să scadă și să fie cât mai puțină intervenția statului în piața de energie?
– Este destul de matură?
– Din punctul meu de vedere, faptul că introducem noi reguli pe care le-am anunțat acum aproximativ 2 săptămâni mie personal și colegilor din autoritate ne arată faptul că în continuare trebuie să intervenim și să stabilim aceste reguli tocmai pentru a proteja consumatorii de energie și alți participanți la piață și mă refer aici la introducerea unui avans, a unei garanții de 30% din valoarea contractelor care urmează să fie încheiate.
Deci, vedeți, pe de-o parte sunt actori în piață care ne spun că ar trebui complet liberalizată piața de energie, iar intervenția autorităților să fie minimală. Și atunci avem o parte de monitorizare care asta face, stă undeva deasupra și veghează ca lucrurile să se întâmple conform regulilor foarte bine stabilite și intervine punctual când acestea sunt încălcate.
Dar de asemenea, vedem că în lipsa unui set de reguli și pe fondul lipsei de maturitate a pieței de energie, lucrurile pot derapa și atunci creezi reguli clare, dar în continuare menții monitorizarea foarte, foarte atent asupra operatorilor din piață.
Cum fac „băieții deștepți”
– De ce e nevoie de acest avans de 30%? Practic, fiecare companie care încheie un contract pe piața angro trebuie să plătească în avans 30% din valoarea contractului. De ce este nevoie de această măsură în piață?
– O să încerc să nu fiu foarte tehnic și o să încerc să să explic lucrurile făcând, de exemplu, comparație cu apă plată. Haideți să ne imaginăm că eu cumpăr 30% din producția de apă plată din anul 2028 și nu am nevoie de niciun avans să fac lucrul acesta. Mă duc la un producător de apă plată foarte mare și îi cumpăr 30% din producția pe care acesta urmează să o aibă în anul 2028, fără niciun fel de garanție. În anul 2027 eu văd că prețul apei este în scădere. Nu mai cumpăr cantitatea de apă pe care am contractat-o. Sau, când văd că prețul este în creștere, o vând altuia care vrea să o cumpere și următorul va plăti suma de bani respectivă.
– Deci sunteți precum un „băiat deștept”.
– Eu cred că trebuie să fim corecți, nu deștepți. Evident că trebuie să fim și deștepți, dar să ne folosim inteligența într-un mod în care să încercăm să nu păcălim piața de energie, este exact ce vorbeam mai devreme.
Introducerea acestei garanții – noi am propus-o cu o valoare de 30% – este în perioadă de consultare publică. Așteptăm propuneri de îmbunătățire a normei pe care o propunem. Actorii din piață pot veni cu observații și cu propuneri. Le vom analiza pe toate și știți foarte bine că sunt un om al dialogului. Nu am închis niciodată ușile autorității de reglementare, dar o formă de garantare a achiziției de energie electrică care are o dată de livrare undeva în timp, plasată peste șase luni, un an sau 2 ani, trebuie să existe.
– Care sunt cei care cumpără energie cu livrare pe termen lung și recurg la practicile pe care le-ați descris?
– În general, traderii făceau lucrul acesta, cumpărau cantități. Nu că ar fi ceva greșit. Traderii au și ei locul lor în piața de energie, creează lichiditate în piața de energie. Însă modalitate aceasta de tranzacționare, fără a exista o formă de avans, lăsa loc la lucrul pe care vi l-am explicat mai devreme și atunci, ulterior, energia respectivă urmând să fie vândută furnizorilor și furnizată consumatorilor, evident, la un preț mai mare decât a fost achiziționată inițial de la producător.
Pentru că traderii fac lucrul acesta nu din vreun sentiment de, cum să vă spun eu, altruism, ci o fac cu scopul de a înregistra profit. Și atunci este evident că orice dorință de a înregistra profit pe lanț se traduce într-un cost mai mare pentru consumator. Această măsură înseamnă că tu, într-adevăr, cantitatea de energie nu o vei achiziționa într-un mod speculativ.
Nu-mi place să folosesc cuvintele acestea „speculativ”, „speculă”, absolut deloc. O fac astăzi tocmai pentru a înțelege cei care ne ascultă foarte clar că măsura aceasta are rolul de a maturiza piața de energie.
– Deci, practic, cum se întâmpla în urmă cu 10 ani cu acei „băieți deștepți” din energie care cumpărau toată producția ieftin și o vindeau scump.
– Termenul de „băieți deștepți” din energie este un termen care a fost perpetuat în timp de la inventarea lui. Eu cred însă că este timpul să avem perioada băieților corecți din energie, nu a băieților deștepți, să ne folosim inteligența și cunoștințele în piața de energie și în aceste mecanisme de tranzacționare nu cu scopul de a păcăli, ci cu scopul de a face lucrurile într-un mod corect.
Pentru că, repet, partea de monitorizare a autorității de reglementare funcționează foarte bine și monitorizăm foarte, foarte atent și ferm tot ce se întâmplă pe piața de energie.
– De ce nu s-a luat această măsură mai devreme?
– N-aș ști să vă spun de ce nu s-a făcut înainte lucrul acesta. Noi am observat în urma analizelor pe care le facem și în urma monitorizării acest lucru, înainte să-l spun public, am avut foarte multe discuții cu colegii mei pentru că atunci când fac un anunț îmi doresc să fie unul nu de dragul de a crea titluri în presă, ci într-adevăr măsura să fie una corectă și fezabilă.
Și atunci a durat ceva până când am rulat toate scenariile împreună cu specialiștii din autoritate, anunțul făcându-l acum 2 săptămâni.
„185.000 de români își produc singuri energia pe care o consumă”
– Să ne întoarcem la liberalizare. Credeți că 1 iulie este un moment bun? Vom fi în toiul verii, consumul de aer condiționat va fi foarte mare. Tradițional este o perioadă de consum mare. Credeți că va fi un șoc pentru oameni când vor primi primele facturi la preț întreg?
– Perioada de vară este o perioadă în care producția de energie regenerabilă, fotovoltaică, este foarte mare. Am trecut pragul de 2.500 de MW putere instalată la prosumatori. Aproximativ 185.000 de români își produc singuri energia pe care o consumă, ceea ce este un lucru nemaipomenit.
Este un lucru la care, sincer să vă spun, nu mă așteptam în 2021, când am avizat ordonanța de urgență care instituia această schemă de compensare cantitativă la energia electrică. Un lucru care s-a dovedit a fi bun. O nouă industrie a crescut și un nou actor în piață a fost stimulat să se dezvolte și să crească: consumatorul.
– Este un fenomen?
– Da, un fenomen.
Perioada aceasta de după 1 iulie are și avantaje. O producție mare de energie regenerabilă la costuri mici în general în piața spot, și cred că alegerea este una corectă.
Analizele au fost făcute de Ministerul Energiei și au participat toți actorii-cheie din piață, inclusiv ANRE, producătorii de energie electrică, distribuitorii, furnizorii, toți actorii au fost la aceeași masă și a fost agreată data de 1 iulie.
„Mă gândesc să devin prosumator”
– Dumneavoastră sunteți prosumator?
– Nu.
– Dar vă gândiți?
– Da. Mă gândesc să devin prosumator.
– Locuiți la casă sau la bloc?
– La casă.
– Deci va fi mai simplu.
– Corect. Cred că este o măsură corectă și bună.
– Ar trebui încurajat acest trend?
– Eu cred că românii au înțeles că este o măsură bună și indiferent de încurajările pe care le fac oficiali din statul român, românii înțeleg bine ce au de făcut. 185.000 de români și-au pus panouri fotovoltaice.
– Dar cei de la bloc deocamdată nu-și pot pune. Vă gândiți în perioada următoare să modificați legislația astfel încât să fie montate panouri și pe acoperișul blocurilor și locatarii să utilizeze în apartament energia de pe blocuri?
– Sunt modele de comunități de energie pe care de asemenea le-am pus în transparență, le-am trimis ca variante către Ministerul Energiei. Cred că în momentul de față la Ministerul Energiei este în dezbatere acest subiect și cred că în cel mai scurt timp vor veni soluții și pentru românii care locuiesc la bloc și care vor să își producă și ei energie electrică sau măcar o parte din energie electrică pe care o consumă.
– Ce măsuri de eficiență energetică le recomandați românilor ca să-și reducă factura?
– În debutul carierei mele la Ministerul Energiei, într-o emisiune la un post național, am primit aceeași întrebare și am făcut o afirmație care este cum să vă spun eu… piatra de temelie a conceptului de eficiență energetică, se predă la cursurile de eficiență energetică.
Am spus că cel mai ieftin megawatt este cel pe care nu îl consumăm și am recomandat celor care se uitau să ia lucrul acesta ca pe o recomandare de tipul anunțurilor care se fac de către CNA: consumul excesiv de zahăr și grăsimi dăunează grav sănătății. Mai punem și energie acolo.
Economie,Energie
