Un cunoscut
editorialist de la Bloomberg afirmă că vicepreşedintele american JD Vance îi
datorează României scuze pentru comentariile sale acide la adresa democraţiei
şi că, în loc să critice, SUA ar trebui să-şi sprijine aliaţii să traverseze
cu bine criza politică.
JD Vance ar trebui să ceară scuze autorităţilor din România. Foto Profimedia
În februarie, la
Conferința de Securitate de la München, vipreşedintele american JD Vance a
lansat o serie de acuzaţii privind politica europeană, printre ţările
menţionate în mod negativ numărându-se şi România, pentru decizia CCR de a
anula rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie
2024, câștigat de Călin Georgescu. Potrivit acestuia, anularea scrutinului
electoral a demonstrat fragilitatea democrației românești și vulnerabilitatea
față de influențele externe.
Într-un articol din
Bloomberg, editorialistul Marc Champion, fost şef al biroului din Istanbul
pentru Wall Street Journal şi jurnalist cu experienţă, care acoperă Europa,
Rusia și Orientul Mijlociu, susţine că, în ciuda faptului că unele dintre
afirmațiile sale aveau un sâmbure de adevăr, JD Vance ar trebui să își ceară
scuze, având în vedere complexitatea situației.
Dacă vicepreşedintele
american ar fi cercetat mai amănunțit circumstanțele din România, ar fi înțeles
că nu doar procesul electoral era în pericol, ci și stabilitatea instituțiilor
esențiale ale statului, mai spune jurnalistul.
„JD Vance datorează scuze României. Dacă și-ar fi bătut
capul cu dovezile, ar fi văzut instituții atacate și care au nevoie de
sprijinul SUA”, scrie acesta.
În discursul său de
la München, JD Vance a argumentat că documentele furnizate de serviciile de
informații şi folosite pentru anularea alegerilor din noiembrie nu au fost
concludente şi a afirmat că o democrație autentică nu ar trebui să permită ca
un vot să fie anulat pe baza unor dovezi insuficiente.
Chiar dacă
afirmaţiile sale conţin un miez de adevăr, consideră editorialistul, ele sunt
superficiale, pentru că nu a avut în vedere complexitatea situației politice
din România.
În acest context, Marc
Champion face o trecere în revistă a celor mai importante evenimente care au
dus la o astfel de decizie, amintind că, în urma scrutinului din noiembrie
2024, autoritățile române au descoperit o serie de manevre de manipulare a
votului, în mare parte orchestrate prin platformele de social media.
„Nu există nicio îndoială că mulți alegători români au
dorit să voteze un independent – orice outsider – pentru a putea protesta
împotriva unei clase politice pe care o considerau coruptă. Dintr-un total de
14 candidați, Călin Georgescu s-a numărat printre cei care se încadrau în
această categorie, dar astăzi avem mult mai multe informații despre ceea ce l-a
determinat pe el, mai degrabă decât pe alții, să obțină 23% din voturi în ziua
alegerilor, pornind de la sondaje de opinie de aproximativ 1% cu doar o lună
înainte”, notează
editorialistul.
El îl citează pe în
acest sens pe Mircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului,
care a explicat faptul că autoritățile române, cu resurse limitate, cu computere
vechi din 2006, nu au fost pregătite să facă față propagandei online care a
influențat masiv opinia publică. Practic, România a fost angajată într-un
război pentru care nu avea armele necesare, „ca
și cum ai folosi o linguriță împotriva unui tsunami”.
Platforme precum
TikTok au fost folosite pentru a difuza conținut pro-Georgescu, care a fost
acuzat apoi acuzat de legături cu Rusia și de promovarea unui discurs
extremist.
Analizând evoluția
campaniei sale, se poate observa cum un număr semnificativ de conturi și
influenceri au fost coordonate pentru a distribui masiv mesajele pro-Georgescu
și pentru a influența rezultatele alegerilor. Aceste conturi au fost în mare
parte administrate de o rețea transnațională, condusă de compania britanică
AdNow, care a creat un flux constant de conținut viral. Astfel, TikTok a ajuns
să joace un rol semnificativ în amplificarea acestui tip de conținut, o
practică ce a fost descrisă ca fiind „astroturfing”, o formă de manipulare
politică prin distribuirea artificială a mesajelor.
În această
atmosferă tensionată, după anularea alegerilor, candidatura lui Călin Georgescu
pentru noile alegeri prezidenţiale din mai 2025 a fost respinsă, el fiind cercetat
pentru mai multe infracţiuni, printre care declaraţii false privind banii
pentru finanțarea campaniei sale electorale și implicarea într-o organizație
pro-fascistă. Într-o serie de interviuri și declarații publice, Georgescu a
promovat idei extremiste, lăudându-i pe liderii fascişti din istoria României
și făcând referiri la teorii conspiraționiste care puneau în pericol ordinea
democratică din țară, mai notează editorialistul.
Deşi autoritățile
române au avut un motiv solid să anuleze votul din noiembrie 2024, JD Vance a
continuat să susțină că instanțele române ar fi acționat pentru a menţine
actuala conducere din România, în loc să apere principiile fundamentale ale
democrației, fără să ia în considerare contextul de manipulare externă și
influențele care au afectat procesul electoral din România.
România se află
într-o perioadă dificilă, confruntându-se cu provocări majore legate de
manipularea electorală și influențele externe, în special din partea Rusiei,
astfel că, în loc să critice instituțiile românești, JD Vance și administrația
SUA ar trebui să își ofere sprijinul pentru consolidarea democrației și a
instituțiilor fundamentale ale României, este concluzia editorialului semnat de
Marc Champion.
