Arestări în clanul Caranilor. Cum acționau acestea

Arestări în clanul Caranilor. Cum acționau acestea

Magistrații au emis o hotărâre severă în dosarul complex care vizează activitățile ilicite ale Clanului Caranilor, implicând nu mai puțin de 46 de persoane.

Dintre care 12 au fost plasate în arest preventiv, în timp ce alți 21 sunt supuși controlului judiciar.

Această decizie face parte dintr-o anchetă amplă ce a dezvăluit infracțiuni precum constituirea unui grup infracțional organizat, camătă, șantaj și tentativă de omor.

Procurorii au expus în detaliu modul de operare al membrilor acestei grupări, evidențiind strategiile adoptate de șefii clanului pentru a-și consolida puterea.

Se pare că liderii se bazau pe interlopi cu fizic impunător și comportament violent, recrutându-i pentru a se impune în fața grupărilor rivale și pentru a-și extinde influența în zone cu potențial, cum ar fi centrul și nordul Capitalei sau stațiunea Mamaia Nord în sezonul estival.

Decizia instanței de a plasa sub arest preventiv 12 dintre inculpați vine în urma unei operațiuni ample desfășurate la nivel național, constând în nu mai puțin de 84 de percheziții.

În cadrul acestor acțiuni, au fost descoperite și confiscate o gamă variată de elemente compromițătoare, inclusiv arme albe (săbii, cuțite, macete, baionete, boxuri, bâte, arme artizanale), pistoale, dispozitive de bruiaj, cagule, truse de poker și substanțe interzise.

Cu un accent deosebit pe confiscarea bunurilor dobândite ilegal, anchetatorii au reușit să pună sub sechestru 10 autoturisme, numeroase obiecte de lux (13 ceasuri și peste 30 de genți și ghiozdane), bijuterii și monede din metal galben, precum și sume semnificative în lei, euro, dolari SUA, lire sterline, franci elvețieni și forinți.

În plus, au fost identificate și ridicate mai multe carduri bancare, susținând suspiciunile de spălare a banilor și conexiuni cu activități financiare ilicite.

Un aspect notabil al acestei anchete îl reprezintă și implicarea a 46 de persoane, printre care se regăsesc și cei trei frați – Emil, Aurel și Costel Răducanu – considerați liderii Clanului Caranilor.

Aceștia au fost reținuți într-un mod spectaculos de către forțele de intervenție, cunoscute sub numele de „mascați”, în timp ce se aflau la un restaurant din București.

Clanul, care și-a fundamentat structura atât pe relații de rudenie, cât și pe afilieri și alianțe (naș-fin, cumnați), a devenit specializat în comiterea de infracțiuni împotriva persoanei și patrimoniului, având ca scop consolidarea reputației grupării și extinderea zonei de influență în țară și peste hotare.

Analiza detaliată a activităților desfășurate de Clanul Caranilor a relevat o strategie de extindere și diversificare, în special prin afilierea cu o altă grupare specializată în comiterea de infracțiuni informatice pe teritoriul Statelor Unite ale Americii.

Scopul acestui parteneriat era transportul sumelor de bani ilicite pe teritoriul României, evidențiind complexitatea operațiunilor desfășurate de această rețea criminală.

În plus, pentru a preveni escaladarea conflictelor cu grupările rivale și pentru a asigura o extindere eficientă în zonele vizate, cei trei frați lideri se foloseau de interlopi cu un fizic impunător și un comportament violent.

Aceștia au reprezentat un element de intimidare, menit să asigure supunerea celorlalți actori din lumea interlopă și să faciliteze expansiunea în zone considerate cheie.

În ceea ce privește măsurile luate împotriva celor 46 de inculpați, instanța nu a dispus măsuri privative sau restrictiv de libertate față de 10 dintre aceștia.

Acest aspect a generat o contestație din partea procurorilor antimafia, indicând un posibil punct de dezbatere în evoluția ulterioară a procesului.

În concluzie, dosarul care vizează Clanul Caranilor se dovedește a fi unul complex, cu multiple ramificații în lumea infracțională.

Prin dezvăluirea detaliilor privind metodele de acțiune, conexiunile internaționale și amploarea activităților desfășurate, autoritățile judiciare demonstrează determinarea în combaterea și destructurarea unor grupări criminale periculoase, care amenință atât siguranța publică, cât și integritatea sistemului financiar.

Este un pas semnificativ în asigurarea unui climat de ordine și legalitate în societate, subliniind importanța cooperării la nivel internațional în combaterea criminalității organizate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește cookie-uri pentru a vă oferi o experiență de navigare mai bună. Navigând pe acest site web, sunteți de acord cu utilizarea noastră de cookie-uri.